Viitorul Sportului in Romania (3). Indicii de mortalitate si starea generala de sanatate a natiunii.


531820_379179505446383_100000630116043_1278508_1441977936_nDiscutam astazi despre indicii de mortalitate si starea de sanatate a natiunii. Inainte de a visa la performanta sportiva trebuie sa ne gandim la definirea unei strategii nationale care sa dimensioneze eforturile financiare si cele de resursa umana. Performanta sportiva este rezultanta educatiei in timp. Principiul practicarii de activitati fizice intr-un mod continuu si sustinut in scopul imbunatatirii starii generale de sanatate si pentru o dezvoltare fizica armonioasa a tinerilor trebuie sa stea la baza tuturor acestor eforturi. Dintre practicanti, a caror numar trebuie crescut pana la cel putin 60% din populatie, se vor selectiona in timp performerii care ne vor bucura prin rezultatele lor reprezentand comunitatea si mai apoi natiunea in intrecerile internationale. Multi dintre practicanti insa, vor primi o educatie care sa includa o practicare a activitatilor fizice intr-un mod organizat sub forma celor de loisir. Acest tip de educatie ne va ajuta ca natiune sa renastem. Performanta economica a unei natiuni este direct proportionala cu nivelul de educatie generala si starea generala de sanatate.

Hai sa vedem cum stam cu sanatatea in Romania?!

Bolile de inimă, cancerul şi problemele aparatului digestiv sunt principalele cauze de mortalitate în România (Centrul de Statistică din cadrul Ministerului Sănătăţii).
Cauzele acestor rezultante sunt:
Sedentarismul şi lipsa educaţiei, alimentaţia haotică, sărăcia şi marginalizarea unor segmente ale populaţiei.
Indicii de mortalitate au crescut în ultimii ani la cote alarmante, surclasând rata natalităţii, astfel încât se înregistrează un deficit continuu demografic natural şi o îmbătrânire a populaţiei.
Cauzele sunt :
• sistemul de sănătate din România este conceput greşit;
• nu sunt optimizate programele de informare şi prevenire a bolilor;
• boala este doar tratată, de multe ori ineficient sau chiar deloc – acolo unde nu sunt condiţii şi nici şanse reale de tratament;
• conceptul de “egalitate de şanse” stabilit prin constituţia României este desuet şi ne-realist, el fiind valabil doar pentru aproximativ 40% din populaţia urbană a ţării;
• se constată o foarte mare rată de abandon şcolar. Cele mai afectate sunt segmentele de populaţie din mediul rural şi populaţia săracă din mediul urban;
• lipsa accesului la informaţie, slabul nivel cultural al populaţiei, corelate cu indiferenţa statului conduc la această stare de fapt;
• în 2005, numărul medicilor era de 5 ori mai mic în mediul rural decât în mediul urban, înregistrându-se o medie de 188,9 medici/100.000 locuitori, cu o diferenţă majoră între mediul urban (301,4/100.000) şi mediul rural (58,2/100.000);
• în 2010, am avut între 1 – 1,9 medici la 1000 locuitori, iar statistic mai puţin de 15% din personalul medical deservea 44% din populaţia ţării);

• rata natalităţii a scăzut de la 13,6 nou născuţi la 1000 de locuitori în 1990 la 10,2‰ în 2005;
• rata mortalităţii a crescut de la 10,6 decese la 1000 de locuitori în 1990 la 12,1‰ în 2005;
• 25% dintre tinerii români se gândesc la suicid şi 1 din 10 are cel puţin o tentativă concretizată;
• România ocupa în 2011 locul 3 în Europa în ceea ce priveşte obezitatea;
• România ocupă locul 1 în Europa la indicele de mortalitate din cauza cirozei hepatice, având la bază consumul exagerat de alcool. Peste 70% dintre subiecţi sunt din mediul rural. Aproximativ 10% dintre decese sunt cauzate de consumul excesiv de alcool cu implicatii sub toate formele (accidente de munca si rutiere, violenta domestica, boli diverse in special ciroza hepatica);
• Numai 6 persoane din 100 efectuează exerciţii fizice în mod constant (zilnic sau de cel puţin de 2-3 ori săptămânal) în mediul urban;
• Numai 1 persoană la 100 efectuează exerciţii fizice programate într-o lună calendaristică în mediul rural;
Lipsa de activitate fizică conduce la excesul de greutate, favorizează apariţia obezităţii şi a unor afecţiuni cronice precum bolile cardio-vasculare şi diabetul, care afectează calitatea vieţii, pun în pericol viaţa persoanelor şi creează probleme economiei statului şi bugetului alocat sănătăţii.
Cartea albă a Comisiei Europene, în capitolul „Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate”, subliniază importanţa adoptării de acţiuni pro-active în vederea contracarării declinului înregistrat în privinţa activităţilor fizice.
Ca instrument de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea cetăţenilor, mişcarea sportivă exercită o influenţă mai importantă decât oricare altă mişcare socială.

Sportul reprezintă o activitate atractivă pentru oameni şi beneficiază de o imagine pozitivă. Cu toate acestea, potenţialul recunoscut al mişcării sportive de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea nu este folosit pe deplin, de cele mai multe ori, şi, pe de altă parte, el trebuie să fie permanent dezvoltat.
Comisia Europeană recomandă promovarea la nivel ministerial a unei cooperări consolidate între sectoarele sănătăţii, al educaţiei şi al sportului, în vederea definirii şi punerii în aplicare a unor strategii coerente de reducere a incidenţei excesului în greutate, a obezităţii şi a altor riscuri pentru sănătate.
În acest context, UE încurajează statele membre să examineze modul în care promovează conceptul de viaţă activă prin intermediul sistemelor naţionale de educaţie şi de formare, inclusiv prin formarea profesorilor. Organizaţiile sportive sunt încurajate să aibă în vedere potenţialul propriu de promovare a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea şi să întreprindă acţiuni în acest scop. Se încurajează şi se recomandă facilitarea schimbului de informaţii şi de bune practici, în special cu privire la tineret, cu accent pe nivelul propriu începătorilor.

Consecinţele privind politicile neflexibile în domeniul educaţiei fizice şi a sportului:
• afectarea stării generale de sănătate a naţiunii;
• diminuarea drastică a obişnuinţei de practicare a sportului şi a educaţiei prin sport;
• slabele rezultate sportive în plan internaţional;
• indicele crescut de mortalitate având la bază alimentaţia haotică;
• lipsa efortului fizic verificat/controlat ştiinţific;
• creşterea consumului de droguri şi substanţe interzise;
• creşterea consumului de tutun şi alcool.

Toate eforturile noastre trebuie sa contribuie in timp la o imbunatatire in cifre a celor 7 consecinte.

Reorganizarea sistemului trebuie inceputa cu:

– definirea unei strategii nationale de dezvoltare pentru cel putin 4 cicluri olimpice (16 ani);

– dezvoltarea sportului in scoala prin Asociatiile Sportive Scolare, atingerea numarului de aproximativ 2,8 milioane de elevi ca practicanti in mod continuu si sustinut a unei discipline sportive;

– alocarea unui procent de 1% din PIB pentru sport (asociatii sportive scolare, federatii sportive nationale, COSR). Organizarea Campionatelor Scolare pe ramura de sport de catre MEN in parteneriat cu Federatiile Nationale pe ramura de sport. Participarea activa a Romaniei la Campionatele Mondiale Scolare si la Gimnaziada competitii organizate de ISF. Dezvoltarea in timp a sportului universitar prin organizarea Campionatelor Universitare pe ramura de sport si participarea Romaniei mai activa la CE/CM Universitare si Universiada;

– parghii de lucru pentru dezvoltarea sportului privat, o finantare corecta, echilibrata si transparenta a sistemului, parghii menite sa dezvolte infrastructura si sa atraga o mai mare implicare a companiilor private ca sponsori a activitatilor sportive, o lege a sponsorizarii si o lege a voluntariatului care sa fie atractive si motivante. Scopul acestor demersuri coroborate cu o finantare cu 1% din PIB de catre statul roman ar trebui sa cuantifice in timp un procent pe care industria sportului sa il aduca la PIB (3-5% in maxim 12 ani);

– implicarea mai activa a administratiei publice in dezvoltarea sportului si o mai buna colaborare cu firmele private in acest sens, dezvoltarea parteneriatelor publice private pe linie de dezvoltare infrastructura si activitate, transferul in timp (8-12 ani) a finantarii cu preponderenta din bani publici pe bugete construite din surse private (sponsorizari, publicitate, vanzare de bilete si abonamente, echipament sportiv, asigurari, drepturi de televiziune, etc);

Important:

Conform raportului de cercetare SPORT IN ROMANIA – The link between brands, companies and sports (2013) 83% dintre respondenti considera ca se cheltuie prea putini bani de la bugetul de stat pentru sport!

Reclame

One Response to Viitorul Sportului in Romania (3). Indicii de mortalitate si starea generala de sanatate a natiunii.

  1. ovidiu spune:

    Minte sanatoasa in corp sanatos!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: