Viitorul Sportului in Romania (6). Finantarea


Finantare in Sport 2011Fondurile alocate ministerului de resort in Romania sunt ÎNGRIJORATOR DE MICI şi insuficiente.
• 2008 – 0.061% PIB;
• 2009 – 0.06% PIB;
• 2010 – 0.056% PIB;
• 2011- 0,058% PIB (13,9 mil euro)
• 2012 – 0,061%PIB (15 mil euro)

Cu cei 0,061% din PIB alocaţi acestui domeniu avem în 2012 o medie de 0,60 euro/cap locuitor. Alocaţiile bugetare în statele UE pentru aceeaşi activitate sunt cuprinse între 27,00- 62,00 euro/cap locuitor (Handbook on Economics of Sport-UE&USA 2009).

*Bugete exprimate in milioane euro
*M – Buget alocat ministerului de resort în domeniul Sportului;
*CO – Buget alocat Comitetul Olimpic naţional;


Aceste bugete au fost alocate sportului şi tineretului “la pachet”, realitatea arătând că, de fapt, pentru fenomenul competiţional sportiv (pregătire centralizată şi reprezentare a României în competiţiile internaţionale) au fost distribuite fonduri care ţin de domeniul ridicolului.
Finanţarea celor două programe naţionale: Promovarea Sportului pentru Toţi şi Promovarea Sportului de Performanţă este efectuată de cele mai multe ori insuficient, fără criterii stabilite în funcţie de factorii reali ai ecuaţiei – populaţie, număr de discipline sportive practicate şi numărul de sportivi legitimaţi sau persoane integrate, rezultate anterioare. În anul 2010, sumele alocate au fost de 0 lei pentru cluburile sportive si asociatiile judetene pe ramura, iar în 2011 de aproximativ 120.000 euro. Această sumă, împărţită la cele 42 de judeţe (Direcţii pentru Sport şi Tineret) ne conduce la un rezultat cutremurător: 2.857 euro pentru fiecare judeţ. Dacă luăm în calcul faptul că municipiul Bucureşti este echivalat cu ponderea a 6 judeţe, aceasta sumă scade sub 2.553 euro/judeţ.
Deşi este stabilit ca program independent, “Programul Naţional de Reparaţii şi Întreţinere a Bazelor Sportive” nu primeşte nici o alocare de fonduri.
Principiul finanatarii in Romania este cel de alocare a unui (1) leu la 1000 lei solicitati prin programe. Ca termen de comparative, putem aminti ca aproximativ 750 milioane euro in fiecare an reprezinta valoarea contrabandei cu alcool in Romania aceasta suma fiind aproape de necesarul financiar pentru domeniile sport si tineret ale Romaniei. Totodata o mare parte dintre romani joaca la loto, devenind dupa parerea unor specialisti – alaturi de consumul de alcool – “adevaratul sport national”. Foarte putini bani sunt redirectionati din pacate catre sport.

Anglia are ½ din bugetul alocat pentru sport -drept sursa- loteria britanica (aproximativ 300 milioane lire sterline).
Motivaţia absenţei banilor are de fapt la bază doua mari probleme:
a. o necunoaştere şi o ignoranţă aproape totală, din partea factorului politic, a ceea ce înseamnă de fapt adevărul despre stare generală a sportului în România şi a pericolului real cu care se confruntă naţiunea;
b. o neputinţă şi o blazare nejustificată a specialiştilor din domeniul sportului care nu reusesc sa determine schimbarea prin prezentarea de date si statistici centralizate care sa sublinieze pericolul in care natiunea romana se complace mai mult sau mai putin constient;

Sportul în UE şi în lume. Scurtă analiză comparativă
Din punct de vedere organizatoric, în marea majoritate a statelor europene sportul are un minister de resort, subliniind importanţa acestui fenomen în dezvoltarea societăţii.
Activităţile sportive intră sub incidenţa legislaţiei UE. Acest lucru este specificat, în detaliu, în Documentul de lucru al Comisiei Europene şi în anexele acestuia.
Legea concurenţei şi dispoziţiile privind piaţa internă se aplică în domeniul sportiv în măsura în care acesta este văzut ca o activitate economică.
Sportul face, deasemenea, obiectul unor aspecte importante ale legislaţiei UE, precum interzicerea discriminării din pricina naţionalităţii, dispoziţiile referitoare la cetăţenia persoanelor din Uniunea Europeană şi la egalitatea între femei şi bărbaţi din punct de vedere al ocupării forţelor de muncă.
Specificitatea sportului european poate fi abordată din două puncte de vedere:
• Specificitatea activităţilor sportive şi a regulilor sportului, precum competiţiile organizate în mod separat pentru bărbaţi şi femei, limitarea numărului de participanţi sau necesitatea de a păstra incertitudinea cu privire la rezultatele competiţiilor, precum şi de a menţine un echilibru concurenţial real între cluburile participante la aceeaşi competiţie;

• Specificitatea structurii sportive, luând în considerare în special autonomia şi diversitatea organizaţiilor sportive, o structură piramidală a competiţiilor plecând cu nivelul începător şi până la cel de performanţă şi mecanisme de solidaritate organizată între diferitele niveluri şi operatori, organizarea activităţilor sportive la nivel naţional, precum şi principiul existenţei unei singure federaţii pentru fiecare sport în parte;
Jurisprudenţa instanţelor europene şi deciziile Comisiei Europene arată faptul că specificitatea sportului a fost recunoscută şi luată în considerare şi oferă orientări cu privire la modul în care legislaţia UE se aplică în domeniul sportului.
În conformitate cu jurisprudenţa stabilită, specificitatea sportului va continua să fie recunoscută, dar nu va putea fi interpretată într-un astfel de mod încât să justifice derogarea de la aplicarea legislaţiei UE.
România trebuie să revizuiasca legislaţia în domeniul educaţiei fizice şi a sportului, cadrul organizatoric şi suportul financiar.
În analiza comparativă de mai jos vom folosi două din sistemele de organizare din UE.
Anglia organizeaza în 2012 Olimpiada de la Londra, iar Polonia este coorganizatoare, alături de Ucraina, a Turneului Final al Campionatului European la Fotbal din 2012.
• Polonia are o populaţie de 38,1 milioane locuitori, a avut un PIB de 75 miliarde euro în 2009 (când România a avut 112 miliarde euro), au un minister de resort, 68 de federaţii sportive, un comitet olimpic separat bugetat de stat cu 7 centre olimpice de pregătire super-moderne şi dotări de ultimă generaţie. Polonia a alocat în 2009 un buget de aproximativ 130 milioane euro (67,7 milioane euro pentru sport şi încă 62,66 milioane euro pentru modernizare şi întreţinere terenuri şi baze sportive). Aceeaşi finanţare a fost menţinută şi în 2010, şi în 2011. Comitetul Olimpic Polonez primeşte o finanţare separată, astfel: 2009 -14 milioane euro, 2010 -16 milioane euro şi, în 2011, 45 milioane euro. Mai mult decat atât, pentru organizarea Campionatului European de Fotbal s-au alocat fonduri imense pentru modernizarea stadioanelor care sunt pe lista acestui eveniment, în valoare de aproximativ 1 miliard euro;
• Anglia are minister de resort şi, separat, un Comitet Olimpic. Organizeaza Olimpiada din 2012 la Londra, eveniment pentru care s-a alocat un buget de 9.3 miliarde lire sterline!!! Începând cu 2010, au majorat bugetul alocat pentru sport cu aproximativ 14%.Vor să se prezinte onorabil la viitoarea Olimpiadă. Bugetul este compus din două componente: de la bugetul de stat au fost alocate pentru anii 2010 şi 2011 câte 123 milioane lire sterline, iar din 2013 vor reveni la un buget normal, cel care a fost şi în 2009 (86 milioane lire sterline). La această componentă se adaugă fondul provenit de la Loteria Naţională a Angliei: 126 milioane în 2009, mărind această sumă pentru perioada 2010, 2011 şi 2012 la 198 milioane lire sterline; începând cu 2013 se va reveni la suma iniţială. Cumulat, bugetul lor este: 2009 – 262 milioane lire sterline, 2010, 2011, 2012 – câte 284 milioane lire sterline. Comitetul Olimpic primeşte o finanţare separată care într-un an normal (ex. 2009) este de 11 milioane lire sterline, însă pentru pregătirea sportivilor în vederea participării la Olimpiada de la Londra au fost alocate, pentru 2011 şi 2012, câte 135 milioane lire sterline. Dacă ne gândim că lira sterlină este aproximativ 1,37 euro, descoperim nivelul unor bugete incomparabile cu ale României, care nu prea dau mari şanse sportivilor noştri în competiţiile internaţionale în faţa celor britanici.

Comitetul Olimpic Român a avut în 2011 un buget de 6,35 milioane euro. Este un buget de 100 de ori mai mic decât cel al Angliei.
Totodată, atenţia unor state europene nu se restrânge numai spre pregătirea sportivilor. Anglia a alocat la începutul anului 2011 un buget de 380 milioane euro
programului “Change4Life”, care vizează combaterea obezităţii în rândul populaţiei. Astfel, guvernul britanic doreşte încurajarea consumului de alimente sănătoase şi practicarea exerciţiilor fizice. Milioane de persoane din Anglia au primit vouchere în valoare de 50 de lire sterline în acest sens, programul fiind mentinut si pentru anul 2012.
Conform Handbook on Economics of Sport – apărută în Anglia şi USA în 2009, aflăm că în topul celor mai mari bugete alocate sportului în Europa sunt ţările scandinave (Suedia, Norvegia, Danemarca şi Finlanda), acestea fiind îndeaproape urmate de către Franţa şi Germania. Procentele alocate din PIB sunt între 0,56 % din PIB în Danemarca şi 3,47% în Elveţia. Bineînţeles că PIB – ul acestor state nu poate fi comparabil cu cel al României.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: