Viitorul Sportului in Romania (7). Componentele sistemului si strategia de dezvoltare propusa


olimpic medalsDiscutam pentru inceput despre conceptele generale garantate în UE şi în lume.
Educaţia fizică şi sportul reprezintă drepturi fundamentale ale omului, recunoscute de marile organizaţii internaţionale. În Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (ONU, 1948) se stipulează faptul că orice persoană are dreptul la educaţie, în scopul dezvoltării depline a personalităţii sale.
În Scrisoarea Internaţională privind Educaţia Fizică şi Sportul (UNESCO ,1978) se stabileşte, la articolul 1, că aceste activităţi reprezintă „un drept fundamental al tuturor”, iar exercitarea lor are multiple efecte asupra stării de sănătate şi a dezvoltării personalităţii oamenilor.
În Convenţia asupra Drepturilor Copilului (O.N.U, 1989), în Convenţia Împotriva Discriminării în Educaţie (O.N.U, 1960), în alte tratate şi declaraţii, educaţia fizică şi sportul sunt considerate activităţi prin care se asigură dreptul la educaţie.


În baza experienţei acumulate în cursul Anului European al Educaţiei prin Sport (2004), Comisia Europeană încurajează sprijinirea activităţilor fizice şi sportive prin intermediul diferitelor iniţiative politice, în domeniul educaţiei şi al formării.
În România, Legea Învăţământului nr. 84/1995 precizează, la art. 4, că învăţământul are ca finalitate formarea personalităţii umane, inclusiv prin „(…) educaţie fizică, educaţie igienico-sanitară şi practicarea sportului”, aspecte întărite prin Legea Educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, care stipulează că acestea reprezintă activităţi de interes naţional, sprijinite de stat. Astfel, „Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat, iar autorităţile administrative, instituţiile de învăţământ şi instituţiile sportive au obligaţia de a sprijini educaţia fizică, sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi de a asigura condiţiile de practicare a acestora”.
În consecinţă, există cadrul conceptual şi legal prin care se recunoaşte rolul social al acestor activităţi şi prin care se asigură premisele pentru desfăşurarea lor. Mai rămâne să identificăm şi căile prin care definim organizarea, materializarea conceptelor şi finanţarea acestora.
În cadrul caracterului global al educaţiei, educaţia fizică şi sportul prezintă conţinuturi şi sarcini specifice, cu influenţe de sistem asupra individului, în plan fizic, motric, intelectual, estetic şi moral. În acelaşi timp, educaţia fizică şi sportul pot fi considerate drept forme speciale de educaţie prin fizic, care conduc nu doar la finalităţi biologice, ci şi la îmbunătăţirea unor importante aspecte psihologice şi sociale ale individului şi societăţii.
Educaţia formală şi informală beneficiază de valorile transmise prin educaţie fizică şi sport, cum sunt acumularea de cunoştinţe, motivaţie, aptitudini, dispoziţia de a depune eforturi personale, precum şi de calităţile sociale, cum sunt munca în echipă, solidaritatea, voluntariatul, toleranţa şi fair-play-ul, totul într-un context multicultural.
În ansamblul problematicii educaţiei, caracterizată prin amploare şi diversitate, apare nevoia de a întări legăturile dintre domeniul educaţiei fizice şi sportului şi cadrul educaţiei formale şi informale, ca modalităţi de formare a cetăţenilor, în spiritul noilor provocări ale societăţii, într-o continuă transformare.

Organizarea şi funcţionarea sistemului
Actanţi principali: Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Educaţiei Nationale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin autorităţile locale, Comitetul Olimpic şi Sportiv Roman ca principal partener neguvernamental al Ministerului Tineretului şi Sportului, având rolul armonizării relaţiilor cu structurile sportive recunoscute.
Alte instituţii ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în activitatea de educaţie fizică şi sport: Ministerul Economiei, Dezvoltării şi Turismului, Ministerul Transporturilor şi Infrastrusturii, Ministerul Mediului şi al Pădurilor, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România este reglementată prin Legea 69/2000, care prevede că „Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat.” (Art. 2. – (1)).
Organizarea activităţii de educaţie fizică şi practicării sportului în cadrul învăţământului preuniversitar şi universitar intră în atribuţiile Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
În paralel activează asociaţiile sportive şcolare şi universitare, structuri sportive a căror activitate este coordonată de Federaţia Sportului Şcolar si Universitar. Aceasta federatie infiintata din 1996 este finanţata prin alocaţii de la bugetul de stat, pe bază de programe, precum şi prin venituri extrabugetare.
Federaţia Sportul pentru persoane cu handicap gestionează problema activităţilor fizice şi de performanţă pentru persoanele cu nevoi speciale.
Responsabilitatea menţinerii sănătăţii, a recreării şi socializării cetăţenilor este preluată de Federaţia «Sportul pentru toţi», ale cărei programe se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat. Coordonarea aplicării “Programului Naţional Sportul pentru toţi” se realizează de către Comitetul activităţilor fizice sportive pentru sănătate, educaţie şi recreare, organism consultativ în cadrul Autorităţii pentru Sport şi Tineret.
Sportul de performanţă este organizat de federaţiile sportive naţionale, care stabilesc calendarul competiţional intern şi internaţional al competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport şi gestionează evidenţa legitimării şi transferarea sportivilor. Programul Naţional de Promovare a Sportului de Performanţă este coordonat de către Ministerul pentru Tineret si Sport prin Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti.
Comitetul Sportiv Olimpic Român are atribuţii şi coordonează activitatea Centrelor Olimpice şi a loturilor naţionale olimpice, având o finanţare separată de la bugetul de stat.
Recomandarea comisiei care a contribuit la întocmirea acestei strategii este de a se efectua demersuri pentru:
a. consolidarea poziţiei fiecărui departament în parte (sport şi tineret);
b. materializarea căilor propuse prin prezentul material la îndeplinirea dezideratelor naţionale;

Educaţia fizică şi sportul – medii educaţionale pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi excluziunii sociale
Educaţia fizică şi sportul îşi aduc o contribuţie esenţială la coeziunea economică şi socială, precum şi la formarea unei societăţi mai bine integrate, ele promovând sentimentul apartenenţei la un spaţiu socio-cultural comun. Aceste roluri sunt şi mai relevante pentru categoriile de persoane defavorizate, grupurile insuficient de bine reprezentate, persoanele cu nevoi speciale, imigranţi s.a. Practicarea exerciţiilor fizice trebuie să se desfăşoare fără discriminări, prin asigurarea accesului egal al femeilor şi bărbaţilor, indiferent de rasă, religie, opinie politică, origine naţională sau socială. În acest sens, Comisia Europeană încurajează punerea la dispoziţie a spaţiilor destinate practicilor sportive şi activităţilor fizice, ca instrumente de interacţiune socială pozitivă. Pe de altă parte, se subliniază contribuţia sportului la crearea de locuri de muncă şi la creşterea economică, dar şi la revitalizarea unor zone defavorizate.
Mediul socializant al educaţiei fizice şi sportului oferă modele de comportare transferabile în viaţa cotidiană. Coeziunea socială, toleranţa reciprocă, integrarea etnică şi culturală sunt, în mare măsură, efecte ale practicării exerciţiilor fizice, sub diverse forme.
Prin educaţie fizică şi sport sunt combătute atitudinile rasiste, xenofobe şi de excluziune a celor mai puţin dotaţi fizic şi motric. Tendinţa demografică de creştere a numărului de persoane vârstnice trebuie să conducă la o viziune inovatoare în ceeace priveşte locul şi rolul educaţiei fizice şi sportului în diminuarea efectelor îmbătrânirii. În acelaşi timp, practicarea exerciţiilor fizice contribuie la recuperarea persoanelor cu diferite tipuri de dependenţă (droguri, medicaţie în exces, alcool), favorizând reinserţia lor socială.

Implicarea societăţii civile, a comunităţii locale, integrarea.
Beneficii pentru societatea civilă, argumente pentru implicare:
• întărirea coeziunii sociale;
• favorizarea incluziunii sociale;
• dezvoltarea unor comportamente sănătoase;
• crearea de noi locuri de muncă.
Direcţii de acţiune:
• identificarea grupurilor-ţintă pentru integrare: grupuri minoritare dezavantajate, persoane cu dizabilităţi sau boli cronice, şomeri, familii monoparentale, persoane în vârstă;
• realizarea Planurilor directoare locale de acţiune în domeniul activităţii fizice şi sportului; discutarea acestora la nivel de comunitate pentru obţinerea suportului public;
• promovarea parteneriatelor la nivel local între şcoli, cluburi sportive şi policlinici sportive, în scopul coordonării acţiunilor cu autoritatea locală;
• implicarea şi cointeresarea profesorilor de EFS în iniţiativele pentru stimularea activităţii fizice, la nivel local;
• implicarea medicilor de familie, în condiţiile stabilite de contractul cadru, a cadrelor medicale din instituţiile sanitare, în stimularea şi promovarea practicării exerciţiilor fizice în scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic.

Dimensiunea educativ-formativă a EFS: educaţia fizică, sportul şcolar, sportul universitar (Nivelul 2: PRACTICARE)
Scopul strategiei: Ameliorarea potenţialului psiho-biomotric şi intelectual al populaţiei tinere prin dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şi sport şcolar şi universitar.
Educaţia fizică este o parte esenţială a unui curriculum echilibrat; realizările sportive şi cele academice sunt interdependente.
Sportul reprezintă educaţie formală şi nonformală. Valorile transmise prin intermediul sportului ajută la dezvoltarea cunoştinţelor, a motivaţiei, aptitudinilor şi a pregătirii pentru efortul individual. Timpul petrecut în practicarea activităţilor sportive la şcoală şi în facultate produce efecte benefice pentru sănătate şi educaţie, efecte care trebuie să fie consolidate.
Mediul socializant al educaţiei fizice şi sportului oferă modele de comportament transferabile în viaţa cotidiană. Coeziunea socială, toleranţa, integrarea etnică şi culturală, combaterea atitudinilor rasiste şi xenofobe sunt facilitate de practicarea activităţilor fizice în comun, sub cele mai diverse forme.
În acelaşi timp, sportul şi educaţia fizică pot fi utilizate şi ca modalităţi simple şi eficiente de a spori gradul de atractivitate şi de frecventare a şcolilor, de combatere a abandonului şcolar.
Pentru realizarea acestor deziderate, o primă etapă trebuie să fie creşterea numărului de ore de sport pe săptămână (în curriculă şi înafara ei) şi garantarea accesului tuturor copiilor apţi pentru acest gen de activitate la orele de educaţie fizică şi colectiv sportiv.
În cadrul inspectoratelor şcolare se vor angaja consilieri de sănătate şi educaţie fizică pentru a îndruma activitatea fizică a elevilor şi a promova valorile vieţii active.
În paralel, şcolile vor fi încurajate să organizeze Asociatii Sportive Scolare pentru elevi si o serie de activităţi sportive după orele de curs, indiferent de vârsta copiilor sau abilităţile lor. Pe cât posibil, aceste activităţi se vor desfăşura sub îndrumarea unui instructor sportiv calificat. În acest scop, se vor încuraja parteneriate între şcoli şi autoritatea locală (primării) de utilizare reciprocă a facilităţilor de activitate fizică şi sport, în afara programului normat.
Va fi încurajată demararea unor campionate sportive ale şcolilor generale, la nivel local, se vor organiza în acest context şi acţiuni de prezentare a beneficiilor practicării sportului, acţiuni la care să participe elevi, profesori, părinţi, decidenţi şi personalităţi locale din domeniul sportului.
Pentru încurajarea şi creşterea numărului activităţilor competiţionale regionale şi inter-regionale va fi promovată activitatea Asociaţiilor judeţene pe ramuri de sport şi întrecerile între localităţi/oraşe într-un Campionat Naţional al Oraşelor. Astfel, cu sprijinul federaţiilor sportive, prin intermediul Asociaţiilor Judeţene pe Ramură de Sport şi prin implicarea autorităţilor publice locale vor fi eliminate deficienţele organizatorice, în acest fel se vor putea iniţia competiţii la nivelul copiilor şi juniorilor săptămânal şi lunar.
Ministerului Educaţiei Nationale şi Federaţia Sportului Şcolar si Universitar organizează şi desfăşoară anual „Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar” şi alte competiţii de nivel naţional şi internaţional, a „Campionatelor Naţionale Universitare” la diferite discipline sportive şi alte competiţii de nivel naţional şi internaţional în parteneriat cu terţi – persoane fizice şi juridice.
Autorităţile guvernamentale şi locale susţin programele de participare la competiţiile internaţionale oficiale desfăşurate sub egida Federaţiei Internaţionale a Sportului Scolar (FISS) şi a Federaţiei Internaţionale a Sportului Universitar (FISU).
În acest sens, Federaţiile Sportive Nationale, Federatia Sportului Scolar si Universitar vor asigura susţinerea materială şi financiară a sportivilor componenţi ai loturilor naţionale, selecţionaţi în echipele reprezentative şcolare şi universitare care urmează să participe la competiţiile internaţionale oficiale sub egida Federaţiei Internaţionale a Sportului Scolar (FISS), respectiv a Federaţiei Internaţionale a Sportului Universitar (FISU).

Educaţia Fizică şi Sportul – cadru de cooperare internaţională
Educaţia fizică şi sportul creează un nou cadru de cooperare între popoare, prin transformarea culturii războiului, a violenţei şi discriminării într-o cultură non-violentă, a toleranţei şi solidarităţii.
Activităţile fizice favorizează, prin modul lor specific de organizare, stabilirea de contacte interumane, de dialog intercultural şi de cooperare internaţională. Sportul, prin mijloacele lui specifice, favorizează respectarea unor reguli comune, depăşind barierele geografice, politice, sociale şi economice.
Existenţa organismelor sportive internaţionale face posibilă afilierea reprezentanţilor diferitelor naţiuni şi stabilirea unui dialog structurat, pentru dezvoltarea practicilor şi culturii sportive, la care participă federaţiile de specialitate, organizaţiile sportive tutelare, comitetele olimpice naţionale, alte organizaţii europene şi internaţionale, precum şi alţi factori implicaţi în domeniul sportului, inclusiv partenerii sociali.
Cooperarea internaţională este condiţia universală de dezvoltare echilibrată a educaţiei fizice şi sportului în toate ţările. Expresia acestei cooperări o reprezintă Cartea Albă a Sportului, care prevede acţiuni de orientare a activităţilor Comisiei Europene legate de acest domeniu.
Sportul poate avea un rol în privinţa unor diverse aspecte ale relaţiilor externe ale UE: ca element al programelor de asistenţă externă, ca element de dialog cu ţările partenere, precum şi în cadrul activităţilor de diplomaţie publică ale UE.
Prin intermediul unor acţiuni concrete, sportul deţine un potenţial considerabil de a reprezenta un instrument de promovare a educaţiei, sănătăţii, dialogului intercultural, dezvoltării şi păcii.
Din acest punct de vedere, este important să ne aliniem la tendinţele în domeniu şi recomandările UE, care vizează promovarea şi utilizarea sportului ca instrumente de dezvoltare, stabilind principalele căi de realizare a acestora:
• promovarea sportului şi a educaţiei fizice drept elemente esenţiale pentru o educaţie de calitate şi ca modalităţi de a spori gradul de atractivitate şi de frecventare a şcolilor;
• direcţionarea acţiunilor întreprinse către îmbunătăţirea accesului persoanelor de sex feminin la educaţie fizică şi sport, cu obiectivul de a le ajuta să câştige încredere şi recunoaştere pe plan individual şi social, de a le îmbunătăţi gradul de integrare socială, a depăşi prejudecăţile în ce le priveşte şi a promova un stil de viaţă sănătos, precum şi accesul femeilor la educaţie;
• sprijinirea promovării sănătăţii, precum şi a campaniilor de sensibilizare prin intermediul sportului;

Vom discuta maine despre cum vedem noi finantarea in sport cine si mai ales ce trebuie sa faca pentru relansarea acestui domeniu.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: