De ce „Scrimopova”!?

10 Iunie 2014

10376718_772529219444741_2372323507447875042_nBravo Simona Halep!
Despre prestatia Simonei Halep si Mariei Sharapova s-a scris mult.
A fost una dintre cele mai disputate finale din ultimii 13 ani, unii s-au bucurat fiind mandri ca sunt romani si contemporani cu Simona, altii au pozat in mari sustinatori ai sportului romanesc nefacand mai nimic pentru el – dar mai ales pentru Simona Halep si familia ei.


Citind cronici si comentarii despre finala  nu pot sa nu ma amuz cand vad pareri dintre cele mai „fanteziste”, unele chiar sexiste, venind de la unele persoane care sunt formatori de opinie si modele gazetaresti!?
Despre sunetele pe care le scot in general sportivii -nu numai tenismenii – as vrea sa va impartasesc ceea ce mare parte dintre practicantii de arte martiale dar si tehnicienii sportivi interesati de biomecanica, stiu.
Arta care „cerceteaza” controlul energiilor este Kitoh iar Kyatsu cea care prin manevre specifice poate trata/vindeca.
Ki=energie poate fi:
– energia interna a corpului (iar hara tanden este descris ca „oceanul de energie”, fiind localizata in zona abdominala, putin sub buric);
– energia mentala care depinde de foarte multi factori, dar importanta este privirea si folosirea lui kamitanden ca flux si control;
– Ki ul universal este energia universala.
Totul in jurul nostru este energie!
Mai avem si Ka=energia telurica.
Despre toate aceste se pot scrie multe si discuta ore in sir.
Ca sa lamurim lucrurile si de ce „Scrimopova”!?…, ajungem la Kiai – care este unirea celor doua energii: energia noastra-interna si cea universala!
Ki=energie iar „ai” este „armonizare” poate fi inteleasa ca „unificarea” celor doua energii (awuatsu=a armoniza, verb in limba japoneza).
Deci kiai-ul nu este strigatul, de fapt insemnand cu totul altceva!…
Strigatul este denumit Waseki(se pronunta wazeki) care inseamna de fapt a tipa, a striga!?
La cel mai interesant concurs de waseki se spune ca un concurent a reusit sa doboare o pasare din zbor!
Doar cu un strigat!
Luptatorii erau educati in spiritul stapanirii si controlului acestor termeni/tehnici, iar cei care practicau stiau ca forta interna sau puterea mai pe intelesul profanilor creste de pana…la de 4 ori!!!!???
De ce striga oare tenismenii!?
Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

Noi si lumea lor…Lehamitea care ne indeamna spre sinucidere intelectuala?!

26 Septembrie 2010

383593_541250965885911_1276111174_nPe dilemaveche.ro puteti citi un interesant material al respectabilului Andrei Plesu despre incercarea unei tinere jurnaliste de a se implica intr-un proiect maret, motivul intoarcerii domniei sale in tara, dar mai ales despre trairile interioare ale autorului.

Ceea ce mi-a atras atentia, este tonul pesimist al lui Andrei Plesu, care nu mai crede in valorile neamului si forta acestei natiuni. Incercarile de schimbare i se par lipsite de sens. Sfatul domniei sale este sa ne implicam fiecare in ograda noastra cat mai mult si sa castigam prin forta grupului si a valorilor mai degraba, decat prin intermediul activismului politic si declaratiilor fara continut.

Citește restul acestei intrări »


Omul care planta copaci

30 Iunie 2010

copaciPoate pentru unii dintre noi care nu mai avem rabdare, aceasta lectie ne va fi utila.
Nu uitati: mancati ponderat si cititi mult.

„Pentru ca o fiinţă umană să-şi dezvăluie calităţile cu adevărat excepţionale, trebuie să ai norocul să o poţi observa în activitate de-a lungul anilor. Dacă această activitate e despuiată de orice egoism, dacă ideea care o călăuzeşte e de o generozitate exemplară, dacă e absolut sigur că nu a căutat nici o răsplată şi că, mai mult, a lăsat o amprentă vizibilă asupra lumii, ne aflăm atunci, fără riscul de a greşi, în faţa unui caracter de neuitat.

Citește restul acestei intrări »


Quo vadis

28 Iunie 2010

top40bestpics001-16_96927400Un proverb zen spune ca apa nu este suficient de adanca acolo unde indragostitii au incercat sa se inece. Creez acest blog pentru a avea un loc in care sa postez pareri despre ceea ce ma multumeste si nemultumeste deopotriva in aceasta catarare pe muntele vietii. Acest traseu, voi incerca sa-l fac cat mai frumos. Totodata motivatia mea interioara are la baza dorinta de a nu lasa sa treaca zilele pe langa noi fara sa facem ceva. Nu ca nu as avea suficinte lucruri de facut, dar imi promit sa iau atitudine in primul rand fata de ceea ce ne deranjeaza.
Tintiti sus! Nu va lasati invinsi de slabiciunile voastre! Nu va lasati prada invidiei si sentimentelor meschine!

Fiti echilibrati! Cititi mult si mancati ponderat!


Foc in pavilionul de ceai

31 August 2008

545680_372230722813540_31951580_nFoc in pavilionul de ceai este saga uluitoare a doua femei in a caror prietenie se intalnesc doua lumi: Orientul si Occidentul.

„Cand aveam noua ani, in orasul caruia i se spune astazi Kyoto, mi-am schimbat singura soarta. Am intrat in sanctuar pe poarta rosie si am lovit clopotul. Am facut doua plecaciuni. Am batut de doua ori din palme. I-am soptit ceva zeitei straine si am mai facut o plecaciune. Apoi am auzit strigatele si am simtit mirosul focului. Ce ii cerusem? Orice, numai viata asta nu.”

Ruga orfanei americane adusa in Japonia de unchiul sau misionar este ascultata. Fetita va supravietui unui incediu devastator din vechea capitala imperiala si va gasi adapost in pavilionul Baishan din casa familiei Shin. Adoptata de maestrul de ceai, Aurelia, rebotezata Urako, va creste alaturi de mostenitoarea familiei Shin, Yukako, descoperind o lume exotica, ale carei filosofie si sensibilitate sunt codificate in chado-ceremonia ceaiului.

Va recomand aceasta carte care ilustreaza extraordinara si fascinanta civilizatie nipone vazuta prin ochii si sufletul de copil a lui Urako.